Nu le am cu profunzimile.

Cei care ma cunosc, stiu: nu le am cu profunzimile. As putea afirma despre mine chiar ca sunt destul de basic. Dar am bucurie, sunt vizionara si , in general, nu ma plictisesc.

Insa chiar daca nu sunt extraordinar de profunda, in ultima vreme m-am prins si eu de un adevar destul de profund. M-am prins ca nimeni nu e responsabil de fericirea mea, nimeni nu exista ca sa o faca fericita pe Lia Crisan. Nimic dinafara mea. Oamenii din jurul meu imi imbogatesc viata si ma bucur de ei. Dar nu pot pune pe umerii lor responsabilitatea fericirii mele:)). Ar fi prea mult si prea gresit sa le cer asta.

Asa ca experimentez o noua libertate. E o libertate care ma ajuta sa traiesc, sa respir si sa-i las si pe cei din jurul meu sa respire traind langa mine.

E drumul meu cu Dumnezeu. Oamenii au rolul lor foarte important. Nu as putea supravietui prea mult pe o insula pustie:). Dar nu sunt responsabili de fericirea mea.

O sa mai scriu despre asta, ca ma preocupa.